Dragoste dusă până la paroxism

Un sentiment sublim, ce-l împărțim,

Îl îngrijim.

Tu mă duci în cerul al nouălea

Și mă readuci pe pământ

Cu atingerea ta.

Ochii tăi mă hipnotizează

Îmi spun să rămân veșnic,

Însă știu ca tu vei pleca.

Mă vei lăsa să aștept seceta

La Polul Nord sau…

Un fulg de nea la Ecuator.

Când brațele tale puternice mă strâng

Simt ca zbor și ajung altundeva

Pe un tărâm necunoscut.

Tu ești muzica și marea sufletului meu

Ești inceputul și sfârșitul

Gândurilor mele…

Când mi-e dor de tine,

Picaturi de vitalitate mă părasesc.

Când te revăd,

Mă-ncarci cu energie înzecita…

De ce nu mă lași să mor?

 

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s